Buna vecinatate

Am copilarit intr-o colonie germana din judetul Satu Mare.
Un sat cu reguli precise unde ordinea si disciplina era traditionala.
Relatiile intre vecini erau foarte clare. Se salutau reciproc, se ajutau la nevoie dar fiecare isi ducea viata intr-un cadru limitat in familie.
Activitatile din cadrul familiei erau la randul lor foarte atent programate, lucrul la camp, sarbatori, mersul la biserica etc.
Casa bunicilor era intr-o curte comuna cu a altei famili.
Copil fiind stiam ca nu avem voie in jocul nostru sa trecem in gradina vecinului.
Era o granita imaginara ,fara gard dar pe care o respectam.
La varsta de 6 ani parintii m-au adus la scoala in Baia-Mare.
O scara de bloc tipica de cartier.
Cu ochii mirati de copil ma uitam la d-na Domsa cum intra la noi in casa fara sa bata la usa (usile in scara nu erau de regula incuiate) si ii cerea mamei mele un pahar de zahar.
La fel venea d-na Pohl sa dea un telefon de la noi. La randul nostru , mama mergea la tanti Zoia sa ii ceara imprumut un ou, etc etc.
Sora mea Helga care era mai mare decat mine manca adesea la vecina Emilia.
Nu puteam atunci pricepe ce se intampla.
Pe scara era un dute-vino.
Desigur mai erau vreo 2-3 vecini mai ursuzi si care nu intrau in "circuit".
Recunosc ca m-am obisnuit repede cu aceasta atmosfera care a inceput chiar sa imi placa.
A venit Revolutia din 1989. Societatea a inceput sa se structureze. Relatiile intre vecini sa se raceasca. In parcare au aparut masini mai scumpe, masini mai ieftine.
Au inceput certurile pentru locurile de parcare.
Multi vecini au ajuns sa nu isi mai vorbeasca.
Acum este liniste in scara. Se mai aud pasii vreunui vecin care se intoarce acasa. Se aude zgomotul broastelor inchise.
Intr-o seara vin de la birou acasa. Sotia mea vrea sa gateasca ceva special.
La un moment dat vad ca sovaie si imi spune:
"Ma duc pana la vecina de vis-a-vis sa ii cer imprumut o ceapa"
O strang in brate si o sarut. Ramane mirata nu stie ce m-a apucat. Ii spun:
"Mi-ai adus aminte de niste vremuri frumoase"
Din pacate demult uitate...

Bisericuta din Balan

Bisericuta de lemn din Balan

Tencuiala exterioara

Sindrila

Usa de intrare

Daca vizitati Gradina Zmeilor merita sa mai parcurgeti inca 10 km pama in comuna Balan pentru a vedea o capodopera de arhitectura populara.

Este considerata de unii specialisti ca fiind una din cele mai vechi biserici de lemn din Salaj.

Imi aduc aminte ca acum vreo 4-5 ani eram in vizita la casuta de vacanta a unui arhitect baimarean tocmai la Guruslau in judetul Salaj.

Acolo am cunoscut o doamna care lucra la Muzeu in Zalau si se ocupa cu arhitectura populara.

Auzind ca sunt din Maramures si sunt pasionat printre altele si de arhitectura populara ma intreba: Stiati ca la noi in Salaj sunt mai multe biserici din lemn decat la voi in Maramures ?

Intrebarea ei m-a pus pe jar. Mandria mea de maramuresean nu putea accepta asa ceva. Si asa am intrat intr-o polemica prin care am reusit sa castig antipatia doamnei...

M-am documentat ulterior si chiar daca am avut dreptate in judetul Maramures fiind 96 de biserici din lemn fata de 92 in Salaj m-a uimit numarul mare al bisericilor din Salaj si mai ales faptul ca sunt atat de putin cunoscute.

Cele din Maramures sunt intradevar mult mai mediatizate.

Asadar daca vizitati Salajul merita sa vedeti aceste bijuterii din lemn.

Gradina Zmeilor

''Meteora" Salajului

Prin padurea de pe culme

"Focile"

Imagine de la baza

Profitand de vremea buna de sambata am decis sa facem o iesire Foto la Gradina Zmeilor din raza comunei Galgau Almasului.

Obiectivul turistic se gaseste la aproximativ 15 km de orasu Jibou.

Pornim din Baia-Mare in jurul orei 10. Drumul pana la Jibou ne poarta prin satele situate de-alungul Somesului.

Ajungem in Jibou. La intrare se gaseste un panou care invita la vizitarea Gradinii Botanice. Observ cu placere ca aceasta inedita Gradina Botanica se cheama "Vasile Fati" dupa numele celui care s-a luptat si si-a dedicat toata viata ca aceasta gradina sa devina ceea ce este astazi respectiv una din cele mai frumoase Gradini Botanice ale Romaniei.

Trecem pe langa noua biserica greco-catolica cu o arhitectura foarte moderna si o luam in stanga prin satul Var pana la Galgaul Amlasului.

Un indicator spre dreapta ne arata ca auntem aproape de destinatie.

Urcam cu masina pe o ulita cam noroioasa (spalasem masina cu o seara inainte) si urcam spre dealul care strajuieste "Zmeii'.

Parcam langa o cabana recent construita si o luam perpedes spre culme.

O zi splendida cu un cer de un albastru ireal. Urcam pe culme de unde pozam Zmeii de sus. Stancile cu forme ciudate invita fantezia sa zburde.

Deslusim forme de animale, pasari, imparati etc.

Cobaram de pe culme si ne plimbam printre ei. Sunt impresionanti ca forma.

Cararea ne poarta mai departe spre marginea platoului unde descoperim un mic tau sub bolta rotunjita a stancii. De sus un firicel de apa alimenteaza taul. O numim "Laguna verde" dupa culoarea apei.

Hoinarim prin zona inca putin si ne intoarcem incet spre masina.

Este totusi februarie iar soarele este inca cu "dinti".

Dumbraveni; pe urmele marelui botanist Anton Czecz

Satul Dumbraveni din judetul Bistrita

Vasile Iuga

In drum spre fostul cimitir romano-catolic

Biserica ortodoxa din Dumbraveni

Mormant vechi in cimitirul catolic

Cum m-am ocupat de studiul florei regiunii Maramuresului si in special al Tarii Lapusului m-am lovit de foarte multe ori in cercetarea mea in special bibliografica de un anumit Botanist Anton Czecz. Nu a publicat decat o singura lucrare de botanica in care descrie speciile din Herbariul sau.

Un Herbariu impresionant cu peste 40.000 de coli care se gaseste in custodia Gradinii Botanice din Cluj.

S-a nascut la Dej in anul 1801 intr-o familie de nivel mediu. A fost comerciant si proprietar de terenuri in acest oras. A trait la Dej pana in 1840 dupa care se retrage definitiv in satul Dumbraveni la copii surorii lui unde cumpara terenuri agricole. Acolo contribuie la constructia unei biserici romano-catolice si a unei scoli catolice.

,, Se retrage in singuratate" spune un alt botanist , cu intentia de a se dedica total studiului botanicii. Cerceteaza zona Culmii Breaza, Muntii Tibles, Rodnei. Descopera o specie noua pentru stiinta Bubleurum Rodnense Czetzi si i se dedica mai tarziu in numele lui o specie desoperita de Episcopul Catolic si Botanist Haynald specia Erysimum Czetzianum.

Din Herbariul sau s-au inspirat foarte multi botanisti ai vremii ca Ferdinand Schur Profesor la Sibiu, Michael Fus Profesor de teologie la Sibiu, Ladislau Simonkai Profesor la Arad s.a.m.d. si il citeaza des in lucrarile lor.

Daca despre ceilalti botanisti s-a scris carti despre viata lor, s-au ridicat monumente etc., Botanistul Anton Czecz a ramas intr-un con de umbra singura marturie vie este Herbariul sau impresionant si citarea lui in lucrari despre Flora Tinutului Nasaud si Lapus.

Gasind unele similitudini cu mine (provine dintr-o familie medie - om de afacei pasionat de botanica - se retrage dedicandu-se total studiul botanicii lucru care intentionez sa-l fac si eu in urmatorii 5-10 ani) m-am simtit atras de a explora mai mult universul enigmatic al lui Czecz.

M-am lovit de prima bariera... In lexicoanele vechi apare ca s-a retras in satul Gancs care nu apare nicaieri pe hartile actuale. Am gasit ulterior pe Net ca este vorba de satul Dumbraveni. Apoi l-am gasit pe harta.

Acum doua zile mi s-a ivit ocazia sa merg in delegatie la Cugir in judetul Alba si ajungand la Dej am zis sa deviez un pic de la traseu si sa merg pana in satul Dumbraveni curios sa vad daca a mai ramas vreo urma a lui, respectiv vreo cruce in cimitir.

A murit la Dumbraveni in 1865 unde a si fost inmormantat.

Asadar deviez de la Dej spre Bistrita. Trec de Reteag unde ar fii trebuit sa o i-ai spre stanga spre Ciceu Mihaiesti dar lipsa unui indicator ma face sa continui drumul pana la Uriu unde o doamna ma dirijeaza inapoi la Reteag. Gasesc in sfarsit drumul spre Ciceu Mihaiesti. In mijlocul comunei se inalta un frumos Monument dedicat eroilor cazuti in primul razboi mondial.

Apare primul indicator spre Dumbraveni 6 km.

Purced la drum spe Dumbraveni pe un drum semiasfaltat dar bun.

La iesire din Ciceu Mihaiesti imi face semn un batranel si ma roaga sa il duc pana in Dumbraveni. Imi spune ca a sost sa isi plateasca ,,birurile" la primarie.

Ajungem in Dumbraveni. Ma cuprinde o emotie la vederea tablei de intrare in localitate. Batranelul coboara la biserica unde opresc si eu. E biserica ortodoxa , frumoasa si foarte ingrijita. Ma uit la cateva cruci vechi dar nu gasesc nimic relevant. Ies din curtea bisericii si sunt oprit de doi localnici care ma intreaba politicos pe cine caut.

Le spun despre ce este vorba. Intamplator ambii sunt consilierii satului la Primaria Comunei Ciceu Giurgesti.

Cel mai in varsta zambeste si imi spune : Aceasta este biserica ortodoxa, mai incolo este biserica Baptista , acolo pe deal este cimitirul ortodox , pe celalat deal este cimitirul evreiesc, iar dincolo chiar langa casa mea este cimitirul catolic. Chiar casa si gospodaria mea este pe locul fostului domeniu al unui mosier din Dej (cel mai probabil Czecz al nostru).

Ne amuzam de coincidenta de a ma intalni chiar cu persoana care ar putea sa ma ajute. Urcam in masina si mergem spre casa lui. Trecem un podet frumos si urcam in fostul cimitir catoloic.

Se mai pastreaza doar trei cruci din piatra. Nu reusesc sa deslusesc prea multe din ce scria pe cruce dar imi este clar ca pe aici puteau fii ramasitele pamantesti al marelui botanist.

Ma uit in jur la dealurile din jurul satului si imi trec prin minte sutele de specii de plante citate in lucrari de specialitate cu indicativul Czecz-Gancs.

Batranul imi spune ca biserica veche catolica a fost mutata la Manastirea Casiel Strambu.

Imi spune ca il cheama Vasile Iuga. Ii spun ca in Maramures la noi numele de Iuga este foarte des intalnit si este un nume nobiliar.

In ochii inteligenti ai lui Iuga apare o licarire si imi spune razand: ,, Eu nu sunt nobil dar va invit sa vedeti ce gospodarie frumoasa am."

Intram in curte unde ne intampina un splendid Ciobanesc mioritic.

Sotia dansului ma chestioneaza cu intrebari tipic femeiesti: Dar de unde sunteti ?, Cum va cheama ?, Dar sunteti casatorit? Aveti copii ? etc, etc.

Imi spune ca nepotul ei este medic veterinar in Seini ,, Baiat tare bun, ca un inger..."

Ii povestesc doamnei Iuga de confuzia cu Dumbraveni si Gancs. Imi spune o istorioara amuzanta. Pana prin 1900 s-a chemat Gancs dar tiganii din zona ii spuneau Canci care inseamna ,,nimic".

Si atunci locuitorii au facut cerere sa fie schimbata denumirea in Dumbraveni.

Facem schimb de telefoane , iar familia Iuga ma invita sa organizam o tabara de Botanica la Dumbraveni in cintea Botanistului Czecz.

Accept cu placere ideea sper sa o putem si materializa.

Mi-a spus ca va vorbi si cu primarul poate ridicam o cruce comemorativa in memoria lui.

M-a despart de sotii Iuga si le multumesc de ospitalitate.

Plec din Dumbraveni cu un sentiment placut ca poate acolo sus se uita Czecz la mine si se bucura ca dupa 150 de ani s-a gandit cineva la el.